Mă simt bombardat de moacele sărace ale unor partide ce-şi doresc veşnica putere. Reprezentanţii României în Parlamentul European trebuie să fie oameni capabili, oameni care se gândesc mai întâi la popor şi uită de propriile beneficii. În teorie lucrurile se pot aşeza pe un zăcământ de petrol, dar în practică, e vorba de o bombă cu ceas.
Fiecare afiş expus prin oraşul ăsta, costă bani, timp şi efort din partea unor firme afiliate. Unii promit, alţii speră, iar micii alegători fac un traseu al dezbaterilor televizate, pentru a putea cunoaşte schimbarea. Nu aş vota! Aş sta acasă şi mi-aş petrece weekendul fără să-mi îndeplinesc această obligaţie socială. E primul gând ce-mi atacă intenţiile mele de om impulsiv – cred că s-a acumulat prea multă scârbă faţă de anumite regii ce se tot perindă prin peisajul mediatic. Prea multe structuri sunt politice şi calcă peste cadavre pentru a se bucura de un vârf al succesului financiar. Aş respinge alegerile şi aş arăta că sunt mândru să aplic o forţă intelectuală asupra acestui nimic (indiferenţa, în cazul de faţă, îi ajută, nu-i doare!). Chiar dacă am pornit pe un drum în care nu văd partide corecte, ci oamenii fără verticalitate, selfie-uri de doi bani şi practicanţi ai comunicărilor mincinoase, mă voi prezenta la vot, pentru a-mi exercita o putere. Puterea de a alege! Puterea de a decide ce se întâmplă cu votul meu. Într-o ecuaţie a corupţiei, eu sunt virgula ce se poate extinde pe o perioadă nedeterminată, iar urna, în cazuri excepţionale, ar putea să răstoarne performanţele unor hoţi corecţi doar cu şefii lor.
Unii numără, alţii raportează, iar cei mai “buni” stau lipiţi de afişele publicitare, crescând în notorietate şi demolând orice consţiinţă curată a societăţii, orice mecanism eficient pentru evoluţia României.
Pe cine voi vota la alegerile europarlamentare 2014?
Am primit nenumărate întrebări pe facebook despre alegerile pe care alţii sunt nevoiţi să facă şi am sugerat că trebuie să se înformeze, fără să fie influenţaţi şi fără să creadă că e mai bine cum zic eu sau cum spune un cretinoid îmbrăcat la patru ace. M-am amuzat şi mi-am dat seama că mulţi cetăţeni nu şi-au stabilit opţiunile pentru viitorul prezent (ălă de mâine!) sau îndepărtat (nici nu ştii când trece timpul!). Eu o loterie politică, o grabă a puterii de a impune noi marcaje, într-un joc din care prea puţini ies bine. Capatos trebuie să tragă tare serile astea la tv şi să bage în sperieţi populaţia, s-o prostească şi s-o sărăcească în informaţie. Frivol, se ştie! O nouă Apocalipsă n-ar strica în peisaj, plus că războiul cu numărul trei la nivel mondial pare să fie mai discutat decât alocaţiile copiilor şi datoriile bancare pe care cei mai mulţi dintre tineri le au. Nici bacalaureatul, meditaţiile, cerşetorii sau infectele autobuze în care ne facem simţită prezenţa nu pot primi audienţă bolduită, de primă pagină, exclusivitate sau dezbateri cu efect în practică.
La rahatul din politică pot trage muştele din proximitatea informaţiei! Ar fi genial să putem depista feţele ce-şi merita o muscă ataşată de gură, până la noi date tehnice. Alegerile nu sunt pe facebook şi nici what’s app-ul nu ajută în acest sens. Alegerile greşite sunt cele care ne pot pedepsi la comun!
Pe final de postare, abordez un solemn apel către toţi cei care au împlinit 18 ani pe acest frumos glob identificat mai uşor pe Google Maps şi mai greu în realitate: Să mergem la vot! Să ne implicăm! Să decidem din prisma gândirii noastre şi să nu ne lăsăm hârtia goală! Putem, în caz de supărare naţională, să lăsăm şi-o dedicaţie, iar cei talentaţi la desen pot face floricele, grădini botanice şi trăznăi confidenţiale. Prezenţa este importantă!
P.S. A se împărtăşi cu toţi prietenii această scriere, cât mai curând posibil!