Poate că după toate vorbele pe care le-ai auzit despre România şi despre cum se obţin diplomele pe bandă rulantă, ţi-a răsărit gândul să pleci în străinătate şi să lucrezi pentru alţii. Nu strică să cercetezi piaţa, dar mai ales să faci ceea ce-ţi place şi ţi se potriveşte pentru prezent, dar mai ales pentru viitor, aici, unde te-ai născut. Este important să ieşi, din când în când, din zona de confort, să te loveşti de probleme şi să nu te plângi. Să înveţi din greşeli şi să mergi mai departe.
Treaba cu mersul mai departe este esenţială, altfel vei observa cum vechimea la locul de muncă poate înseamnă cel mult plafonare. Facultatea este următoarea etapă şi chiar dacă nu ajungi vreun intelectual, chiar dacă angajatorul nu te bagă musai în biroul dorit, asta nu-ţi permite să stai pe bară. Ştiu, e mai mult un trend cu miros de mucegai, însă, cine doreşte, poate învăţa indiferent de vreme sau de vremuri. Facultatea e un început în educaţia ta, iar dacă ai norocul să ai chef de carte, poţi deprinde informaţii pe care profesorii din liceu au omis să ţi le livreze din timp. Facultatea reprezintă un stâlp pentru birocraţia ce se activează ca un filtru atunci când se doreşte evoluţie în carieră, evoluţie profesională.
Facultatea n-are gust, dar e bună! Cum altfel să speri la mai mult si cum altfel să poţi distruge ce alţii susţin că au construit, dar mai mult au dărâmat prin promisiuni şi minciuni, un spectacol inedit în vârf c-o tigaie îndoită de la prea multe ouă prăjite prin căminele studenţeşti? Tigaia e bună, politica nu! Dacă poţi să faci naveta, fă-o! Dacă nu, stai cu chirie, dar iţi va fi mai greu, te vei integra într-o nouă societate, uneori cu iz de Capitală, iar mai târziu îţi vei da seama că noţiunile predate la colţul blocului nu-şi mai fac efectul. Dacă te-ai băgat la facultate, du-te la facultate! Fă din alcool, nu neapărat o amintire, ci doar un prilej de a spijini şi cinsti succesul cultural. Facultatea îţi permite multe, însă examenele sunt dure şi nu te iartă. Restanţele sunt compatibile cu şansa doar în primă fază, apoi intervin declinul, depresia şi alte forme ce te fac să pierzi anul/trenul – din nefericire, excepţiile au devenit o normalitate.
La facultate ai nevoie de bani, iar părinţii sunt de fel, un soi de sponsori oficiali. Dacă ai tăi nu te pot ţine în facultate sau ai impresia că borcanul cu zacuscă nu e suficient pentru o săptămână de cămin, pune-te pe făcut ceva. A face ceva, înseamnă a munci pentru a obţine bani. Dacă poţi, munceşte în aceeaşi direcţie cu studiile pe care le faci. Videochat-ul şi alte combinaţii nu înseamnă muncă, ci doar o alternativă pentru a te lăfăi într-un succes bizar, care nu-şi merită sacrificiu, mai ales că tu vrei să ajungi cineva în viaţă, nu ceva, nu o cârpă, nu un nimeni!
Facultatea ajustează limitele şi îţi oferă un plus de cultură. Unii pierd ani din viaţă stând în facultăţi, alţii acumulează noţiuni şi pun în practică evoluţia. Du-te la o facultatea care-ţi place ţie, nu la una care este recunoscută pentru diferite şpăgi utile în plină criză culturală. Nu cumpăra toate cărţile ce ţi se cer la facultate, împrumută şi împarte. Consumă cafea şi aruncă energizantele din viaţa ta. Dacă tot n-ai bani, atunci lasă-te şi de fumat! O să-ţi faci mai puţin rău!
Facultatea nu-ţi garantează ceva concret în viaţă, dar iţi oferă cel puţin o uşă deschisă. Facultatea este importantă!
Tot nu te-ai prins la ce e bună facultatea? Experimentează!